Profesorul Streinu Cercel se referă la persoanele din jurul nostru, în general, certate cu apa şi săpunul, dar mai ales în momente esenţiale: când se aşază la masă, înainte şi după ce au mers la toaletă. 
Trebuie ştiut că perioada de incubaţie a virusului hepatitic A (VHA) – respectiv intervalul dintre infectare şi apariţia primelor simptome de boală – este între 2 şi 6 săptămâni. 

Realitatea din fiecare toamnă dovedeşte că, la scurt timp de la începerea anului şcolar, în unele colectivităţi de elevi se formează mici focare de hepatită A. Sunt copii care, în vacanţă, în unele împrejurări descrise mai sus, se infectează cu VHA, simptomele declanşându-se în primele săptămâni ale noului an şcolar. “Cam la începutul toamnei apar simptomele caracteristice ale hepatitei acute cu VHA. Simptomele apar doar la aproximativ 25%-30% dintre cei care se infectează cu acest virus, restul de 70%-75% nedezvoltâd simptomatologia specifică, ei făcând boala pe picioare. 

O ADUNARE DE SIMPTOME
Cu aproximativ 2-7 zile înainte de debutul bolii, persoana respectivă este contagioasă pentru semeni, ceea ce înseamnă că ea elimină, prin fecale, VHA. 

Profesorul Streinu Cercel vorbeşte despre mai multe tipuri de debut al bolii: digestiv (lipsa poftei de mâncare, greţuri, vărsături, balonări etc.), pseudogripal (febră 38-38,5 grade C, slăbiciune, dureri de cap, articulare etc.), pseudoreumatismal (dureri articulare simetrice, mai ales noaptea), cu manifestări cutanate (urticarie, pupurice, scarlatiniforme), neuropsihic (agitaţie psiho-motorie, nervozitate, insomnie, depresie).

În funcţie de instalarea icterului – coloraţia galben a pielii şi a ochilor -, hepatitele se împart în acute icterigene sau anicterice. 

CE ACUZĂ BOLNAVUL?
Bolnavul are senzaţie de greaţă, nu are poftă de mâncare, apoi i se colorează ochii, pielea, urina este închisă la culoare, în schimb fecalele sunt mult mai deschise la culoare. Periculos este că, dacă bolnavul nu se află deja internat într-o secţie de specialitate, el este foarte contagios. În afară de materiile fecale, saliva şi/sau alte fluide ale corpului conţin, în concentraţii diferite, VHA. 

Profesorul Streinu Cercel spune că în faţa acestor simptome vizibile – îngălbenirea ochilor, urină închisă la culoare, materii fecale decolorate -, diagnosticul este evident. Dar medicul specialist mai trebuie să stabilească virusul cu care este infectat pacientul. Pentru aceasta, el va indica o serie de analize printre care cele de determinare a nivelului transaminazelor serice – TGP -, a protrombinei şi a bilirubinei. “În cazul VHA, se va căuta prezenţa anticorpilor (Ac) împotriva VHA, anticorpi de tip IgM.

Aceşti anticorpi sunt primii care apar şi sunt aşa-zişii anticorpi de fază acută. La scurt timp de la apariţia acestor anticorpi, încep să apară şi anticorpii de tip IgG, care sunt anticorpi anmnestici – adică ne spun că pacientul a trecut prin infecţia cu acest virus şi s-a vindecat”, precizează prof. dr Adrian Streinu Cercel.

ATENŢIE!
Profesorul Streinu Cercel atrage atenţia că, după starea acută a bolii, o parte dintre pacienţi pot rămâne cu o intoleranţă la unele alimente, care, de regulă, nu sunt agreate de căile biliare. Aceste alimente sunt: ouăle, smântâna şi alte grăsimi animale, rântaşurile. Nu ficatul este cel care “se supără” din cauza acestor alimente, ci faptul că la nivelul căilor biliare s-au instalat unele tulburări. De fapt, aceste tulburări provoacă intoleranţa la unele alimente care ar putea persista toată viaţa.


Sfatul medicului
Printre măsurile eficiente de prevenire a infecţiei cu virusul hepatitic A se află: în igiena corespunzătoare a mâinilor (spălatul din abundenţă cu apă şi săpun, mai ales înainte de mese) n vaccinarea împotriva acestui tip de virus. Profesorul Adrian Streinu Cercel (foto) ne sfătuieşte să ne vaccinăm “cât mai repede cu putinţă. Problema este că infecţia cu virusul hepatitic A fiind una care se vindecă fără sechele, unii autori consideră că acest tip de vaccinare nu ar fi unul de tip cost-eficienţă. 

Consider că orice infecţie care poate fi evitată este bine să fie evitată. Oricum, chiar şi în cazul în care infecţia cu VHA nu produce sechele la nivelul ficatului, ea poate conduce la instalarea unor disfuncţii la nivelul căilor biliare, care să afecteze persoana pe tot restul vieţii. Concluzia: vaccinarea contra VHA se impune şi este bine să se facă în copilărie. Pentru că se apreciază că, până la vârsta de 20 de ani, aproximtiv 90% dintre oameni au trecut prin infecţia cu VHA.

sanatate.jurnalul.ro

No related posts.

Related posts brought to you by Yet Another Related Posts Plugin.

Impachetari reci

Impachetarile reci se administreaza intr-un pat protejat cu o folie de plastic.
1. Inmuiati un cearsaf in apa rece, in care ati adaugat uleiuri esentiale precum cel de lavanda, eucalipt, arbore de ceai, cajeput, pin sau cedru, sau puteti picura aceste uleiuri direct pe cearsaf pentru a mari efectul terapeutic al impachetarii.
2. Puneti o persoana sa se intinda in mijlocul cearsafului si inveliti-o bine in acesta, de la degetele de la picioare , pana la gat – lasati doar capul sa iasa afara.
3. Puneti-i pe frunte o carpa umeda si calduta.

Acest tratament trebuie administrat doar 15-20 de minute.

Persoanei nu trebuie sa i se faca frig ; asigurati-va ca in camera este cald.
Dupa impachetare, oferiti-i o cana mare cu ceai de ghimbir si asezati-o intr-un pat cald si confortabil.

sfatulmedicului.ro

No related posts.

Related posts brought to you by Yet Another Related Posts Plugin.